me outside...

Suflete sufocate de lumina soarelui,imprastiate pe piatra funerala a inimilor sfarmate de povara zilelor ce nu mai trec.Amintiri ascutite ce patrund corpul albit de lipsa vietii,purtat de valurile unei ultime dorinte ascunse sub praful unei oglinzi crapate de o clipa de neacceptare.Cuvinte ce nu te mai cunosc arcuiesc corzile vocale fara stiirea dirijorului nebun parasit de orchestra.Ma ascund de apasarea cerului sub bratele unui nuc pierdut pe campul nesfarsit.Frunze leganate de vant invelesc o ultima suflare daruita cel mai iubit moment...Fragmente de amintiri se imprastie pe pamantul negru, printre firele de iarba subtire si se ascund prin gauri de insecte.Picuri mari si reci din ploaia toamnei spala urmele unui gand rebel scapat in lume.Irisul sfarmat de o ultima raza ce cauta viata din tine se sfarma in piese ce nu mai potrivesc in ochiul tau ramas deschis.Viata ramasa in sufletul tau e acoperita de panza unor paianjeni ramasi de veghe pe pieptul tau.Ultimul porumbel postas trimis catre cer cu o ultima dorinta se ineaca in cerul gri... Vantul aduce o mare de frunze ce acopera al tau trup in sute de culori amestecate in patura ce o sa te inveleasca pe veci.Fragmente din tine ce poarta povara amintirilor scapate din sufletul sufocat,se ascund printre crengile nucului indoit asupra ta.O ultima raza de soare scapa printre frunze si usca lacrima stransa de pumnul tau.·#@3}{[][]## Soarele coloreaza dimineata in picurii de roua de pe florile adormite si vantul leagana iarba inca verde,plina de viata.Nucul sta drept,privind la cerul albastru, pustiu,parasit de frunzele uscate de toamna tarzie.Sub el,pamantul ramas gol,ascunde mugurii primaverii cu bulgari mici,negrii,umeziti inca de noaptea lunga.Paianjenii isi usca panzele printre crengile impletite de dorinta de a imbratisa cerul.Lumina soarelui da incet viata unui loc uitat de timp,adus pe lume de tine.O floare rupta e singura,ce tradeaza prezenta uitata a omului in acel loc.