Love in digital

M-am gandit...si am sa renunt la mobil.De o vreme nu folosesc mobil deloc.Ma simt mult mai bine...da,pot spune
ca din toate punctele de vedere chiar.Incepand cu...pai sunt mult mai comod acum,il purtam in blugi,trebuia mereu sa fiu atent
unde ma asez,cum,sa nu cada..ma rog o mica sursa de stres in viata mea.Nu mai zic de faptul ca nu ma mai suna noaptea tot
felul de roboti cu reclame..de fapt nu ma mai suna nimeni.Liniste.Ce incomod era...indiferent de ce faceam,unde,El incepea sa sune
,automat eram atent la el chiar daca nu am vrut asta..e imposibil,vocea lui,luminitele..o sirena a tehnologiei ce te face sa
abandonezi o partida de sex si sa spui..alo! ..sa te ridici de la masa..etc.Neah..acum nu ma mai ridica nimic.Parca ma simt mai
singur..e drept,noaptea ma jucam cu EL inainte de somn,mai un sms,mai pe net...pana adormeam cu el pe perna.NU..nu te mai iubesc,
mobilule! Relatia noastra nu mai functioneaza,tu ai o puto baterie pe care o incarci cand esti obosit..dar eu? Eu nu am..si noptile
ce le pierd cu tine,cand le recuperez?Cand mai simt viata?Stiu ca ma iubesti..de ziua mea si de sarbatori parintii tai mereu trimit
bonusuri si minute gratis sau tombole.Dar eu nu mai vreau..sa te iubesc deloc!Vreau un fucking porumbel postas..un soricel rapid,ceva,
prin care sa ma comunic cu lumea.Da..o sa iau si un caine sa uit de compania ta pe banca din parc.
M-am gandit...si fara tine,o sa trebuiasca sa dau cu pietricele in fereastra iubitei seara,o sa trebuiasca sa sa alerg in sus si in jos,o
sa trebuiasca ...sa ma gandesc mai mult la mine.
Nu te mai iubesc! Esti mic,negru cu luminite si nu stii sa inoti..si te mai numesti mobil..stii doar sa lenevesti in buzunarul meu,pe
noptiera mea...naaa..
Gata..fug la somn...poate gasesc un nume pentru porumbelul postas..sau un delfin? un caine?...o sa sun maine un amic sa intreb...

Sound of Silence

Cum nu am timp sa scriu:( ,pun un clip ,asa comunicam putin chiar daca e doar pentru cateva minute,poate gandurile
noastre devin libere si se ciocnesc undeva departe de toti cei care ne fura timpul:).
E o formatie si o piesa ce o iubesc,pacat ca solistul,Zimbl nu mai este printre noi.Cei pe invers rog sa nu comenteze legat
de pantalonii lui.Pe curand!

Eroul meu

Nu mai am erou.Au disparut toti.E vina ta,omule.Noi...am distrus totul.Eroii ne-au lasat,au fugit in alte lumi,
cu oameni mai mici,mai iubitori.Adevarul e ca...e greu sa fi erou in ziua de azi.Nu ca ai avea mult de lucru...
Oamenii cer tot mai mult,vor totul...perfectiunea artificiala,vor un afurisit de robobula cu aripi de inger.
Nu mai avem...game over.Cand zicem eroi..automat mecanismul gandirii zboara undeva in trecut,iar eu nu pot sa
nu rad cand ma gandesc la istoria romaneasca,la marii eroi ai neamului,bleah.
Sa revenim la eroii personali,cand eram mici toti aveam unul...cel putin imaginar.Gandurile noastre catre el erau simple
,simpatie,respect,dragoste,maretie...iar sentimentul de siguranta ne facea sa zambim in somn...
Acum...el a murit inecat de dorinta noastra de a poseda,vrem totul,acum,asa,gata!Eroii nostrii au ramas fara odihna,
bratele lor au cazut invinse de mecanismul uman pus in miscare...pana au fost zdrobite de tot...
Pentru mine o lume fara eroi nu exista.Nu se poate.Atunci te intreb...ai putea fi tu eroul meu? Macar pentru o zi..o ora..
..o clipa.Poti tu sa ma faci sa rad in somn? Poti tu sa aduci pacea intre noi? Poti tu sa imparti ce ai cu noi? Poti tu sa
ne ajuti?Poti tu ...sa ma faci sa cred in lumea asta din nou.
Atunci ai devenii eroul meu..chiar daca unul mic,de buzunar,ascuns in pumnii mei cand incep lupta de zi cu zi,cu viata asta!