Fugitive

Crezi ca; gripa,criza,moartea lui Michael,liga lui Mitica,somajul,frigul,scumpirea energiei,Becali,
2012,Prison Break,emo,caini vagabonzi,chinezii,P.D.S.R,petrolul,piata imobiliara,2 ron un ou,Mutu,manele,
mersul pe jos....afecteaza aceasta proprietate?

Cat costa libertatea?

Unde?


De ce?

pentru ca sunt,un morosan.

Love in digital

M-am gandit...si am sa renunt la mobil.De o vreme nu folosesc mobil deloc.Ma simt mult mai bine...da,pot spune
ca din toate punctele de vedere chiar.Incepand cu...pai sunt mult mai comod acum,il purtam in blugi,trebuia mereu sa fiu atent
unde ma asez,cum,sa nu cada..ma rog o mica sursa de stres in viata mea.Nu mai zic de faptul ca nu ma mai suna noaptea tot
felul de roboti cu reclame..de fapt nu ma mai suna nimeni.Liniste.Ce incomod era...indiferent de ce faceam,unde,El incepea sa sune
,automat eram atent la el chiar daca nu am vrut asta..e imposibil,vocea lui,luminitele..o sirena a tehnologiei ce te face sa
abandonezi o partida de sex si sa spui..alo! ..sa te ridici de la masa..etc.Neah..acum nu ma mai ridica nimic.Parca ma simt mai
singur..e drept,noaptea ma jucam cu EL inainte de somn,mai un sms,mai pe net...pana adormeam cu el pe perna.NU..nu te mai iubesc,
mobilule! Relatia noastra nu mai functioneaza,tu ai o puto baterie pe care o incarci cand esti obosit..dar eu? Eu nu am..si noptile
ce le pierd cu tine,cand le recuperez?Cand mai simt viata?Stiu ca ma iubesti..de ziua mea si de sarbatori parintii tai mereu trimit
bonusuri si minute gratis sau tombole.Dar eu nu mai vreau..sa te iubesc deloc!Vreau un fucking porumbel postas..un soricel rapid,ceva,
prin care sa ma comunic cu lumea.Da..o sa iau si un caine sa uit de compania ta pe banca din parc.
M-am gandit...si fara tine,o sa trebuiasca sa dau cu pietricele in fereastra iubitei seara,o sa trebuiasca sa sa alerg in sus si in jos,o
sa trebuiasca ...sa ma gandesc mai mult la mine.
Nu te mai iubesc! Esti mic,negru cu luminite si nu stii sa inoti..si te mai numesti mobil..stii doar sa lenevesti in buzunarul meu,pe
noptiera mea...naaa..
Gata..fug la somn...poate gasesc un nume pentru porumbelul postas..sau un delfin? un caine?...o sa sun maine un amic sa intreb...

Sound of Silence

Cum nu am timp sa scriu:( ,pun un clip ,asa comunicam putin chiar daca e doar pentru cateva minute,poate gandurile
noastre devin libere si se ciocnesc undeva departe de toti cei care ne fura timpul:).
E o formatie si o piesa ce o iubesc,pacat ca solistul,Zimbl nu mai este printre noi.Cei pe invers rog sa nu comenteze legat
de pantalonii lui.Pe curand!

Eroul meu

Nu mai am erou.Au disparut toti.E vina ta,omule.Noi...am distrus totul.Eroii ne-au lasat,au fugit in alte lumi,
cu oameni mai mici,mai iubitori.Adevarul e ca...e greu sa fi erou in ziua de azi.Nu ca ai avea mult de lucru...
Oamenii cer tot mai mult,vor totul...perfectiunea artificiala,vor un afurisit de robobula cu aripi de inger.
Nu mai avem...game over.Cand zicem eroi..automat mecanismul gandirii zboara undeva in trecut,iar eu nu pot sa
nu rad cand ma gandesc la istoria romaneasca,la marii eroi ai neamului,bleah.
Sa revenim la eroii personali,cand eram mici toti aveam unul...cel putin imaginar.Gandurile noastre catre el erau simple
,simpatie,respect,dragoste,maretie...iar sentimentul de siguranta ne facea sa zambim in somn...
Acum...el a murit inecat de dorinta noastra de a poseda,vrem totul,acum,asa,gata!Eroii nostrii au ramas fara odihna,
bratele lor au cazut invinse de mecanismul uman pus in miscare...pana au fost zdrobite de tot...
Pentru mine o lume fara eroi nu exista.Nu se poate.Atunci te intreb...ai putea fi tu eroul meu? Macar pentru o zi..o ora..
..o clipa.Poti tu sa ma faci sa rad in somn? Poti tu sa aduci pacea intre noi? Poti tu sa imparti ce ai cu noi? Poti tu sa
ne ajuti?Poti tu ...sa ma faci sa cred in lumea asta din nou.
Atunci ai devenii eroul meu..chiar daca unul mic,de buzunar,ascuns in pumnii mei cand incep lupta de zi cu zi,cu viata asta!

Obicei prost

Obisnuiam sa miros strada ta.Sa alung pisicile si pasarile doar cu privirea mea.Sa alung dusmanii tai,sa te apar,sa ma joc cu tine...acum nu a mai ramas nimic. Strada ta e goala...nici un covrig uitat pe schela,nici o pisica ascunsa sub masina..nici un dusman de care sa te apar..Ecoul latratului meu nu se mai loveste de nimic...odata cu dragosteata a disparut tot,sufletul meu nu mai are pereti... Sunt liber..liber cu adevarat.Pot sa fac tot ce vreau...sa ma joc cu pasarile in parc,sa alergdupa biciclete,sa fur de la patiserie..si chiar sa beau. Nu sunt un caine betiv...bine uneori mai ling si eu cateva cioburi de la sticlele de vin sparte dupa meci,sau pap bomboane cu cherry...dar nu sunt betiv.Candva eram un caine de rasa,aveam lesa..farfuria mea,chiar si acte.Ce sa facem...marea depresie.Candva erau desene cu caini,Pluto..cine nu il stie..nu vorbesc de Lassie din filme sau chiar Rex,acum,gata.Doar dinozauri,aliens de aia,pestisori sau cai.Pe noi ne-au uitat... Obisnuiam sa rod un os toata ziua tolanit langa sofa...sa adulmec mirosul picioarelor tale,sa ma rostogolesc pe covorul din fata televizorului...ce vremuri.Nu a ramas nimic.. Am un amic,ce stie un pitbull,el are stapan.Se drogheaza...e nasol.A zis ca ia droguri zilnic si pe urma fuge cu un cauciuc in gura,asta nu e viata de caine...of of.. Prefer sa fiu eu...sub podul meu,uitat de stapanul meu,de lume si tot...oricum nu sunt singur niciodata,puricii ce am luat de prin tomberoane sunt amicii mei,mi-au promis ca o sa ma ingroape langa un rau...si o sa puna un os la capul meu. Obisnuiam sa fiu un caine...ce putea sa latre la lume,sa alerge cu coada sus...sa sperie pisicile de pe strada ta...pasarile... Obisnuiam sa inteleg...ca oamenii ne iubesc...

5:27

Cum sa te impaci cu lumea in 5 minute...

Me outside2

Lumina desparte noaptea de zi pornind din clipa uitata a timpului.Fragmente de tacere leagana vantul adormit in bratele cazute ale copacilor .Totul e plin de miscarea inghetata a frigului cazut din ceruri.Pamantul rece,tare se intinde sub corpul meu intins fara vlaga.Frunzele lipite de pielea mea ma imbraca,adormite si ele de gheata de veci.
Simt nevoia de a atinge nisip...sa ma joc cu o raza de soare intr-o inimioara desenata pe o plaja abandonata la capatul lumii.Ochii mei deschisi se pierd in cerul ce ma inghite... Prima raza de soare...a atins buzele mele reci,crapate de setea vietii.A fost precum un fluture atinge oglinda unui lac cu o aripa.Un firicel de caldura a colorat buzele in rosu...apoi a mangaiat nasul...fruntea..Acum sunt atins de o multime de raze de lumina calda,aluneca pe mine incet...cautand parca locul pe unde sa patrunda in sufletul meu.sute de culori se sparg in ochii mei,formand un pastelul de culori al unui val pe care face surf soarele...
Viata.Nu pot ascunde viata din mine in sertarele sufletului,cum nu poti ascunde dragostea in ochii persoanei iubite.Venele impart viata in mod egal in tot corpul.Inima rupe coaja de gheata cu prima bataie...bucatile de gheata se imprastie in sufletul meu,topite de dorinta de a iubi din nou.Sunt cald din nou..si ma misc incet,ma despart de pamantul rece si de frunzele fara culoare. Zambesc cerului albastru...pe care aluneca pasari matinale si fluturi mahmuri.Vantul...il aud,e departe inca,soaptele lui sunt dulci,calde..Atins fiind de vantul ajuns,simt firicele de nisip ce se ciocnesc de mine...cum ating pielea mea,cum aluneca sa se ascunda in parul meu...E cel mai cald nisip,ma face sa rad...sa simt ca traiesc din nou.
Dragostea.Nu pot sa mor fara sa iubesc,sa fiu iubit.Iubesc totul.Doar asa ma pot bucura de viata,doar asa pot colora mugurii primavara sau frunzele toamna..doar asa pot sa ma leagan odata cu iarba ce impinge sarutul meu dus de vant pe buzele tale..doar asa.Lumina e legata de dragoste.Atingerea de lumina.Lumina..e in noi.Ai vazut ceva mai frumos decat..o raza de soare ce coloreaza ochii iubitei intinse intr-un camp cu flori.Nu cred.Mincinosule! Valurile marii se pierd in verdele ce inunda irisul, pasarile se oglindesc din cand in cand prin ei...si..ochii tai se topesc formand cea mai frumoasa culoare ce exista...culoarea indragostitului.. E bine sa traiesc din nou.Invadat de sentimente,amintiri..culorile vietii asternute de un pictor precum ..inima, pe panza sufletului.Caut cu privirea ceva sa ma distraga..sa uit ce simt,fragmentele de amintiri sa se piarda in orizontul mintii mele inca reci.Nu pot.Totul e in mine,sa simt nu pot...atat timp cat venele mele sunt atinse de sangele plin de pasiune,imprastiat de inima acum de neoprit.Durere.Da.Lacrimi sterg culoarea ochilor ce se inchid...in cautarea intunericului din suflet.Nu e.
Durerea.Sa te caut in nesfarsit nu e durerea din mine,sa te gasesc si sa nu ma vezi..sa te pierzi in infinitul lumii,sa te faci una cu ei,sa fie toti la fel...aceasi privire,zambet..gesturi..Asta e durere...sa traiesc fara zambetul tau,fara privirea ta..intr-o lume repetata la nesfarsit.Nu pot.Prefer sa iau totul cu mine..
Lacrimile dispar,uscate de pielea fierbinte...nisipul e acum rece,vantul ridica incet frunzele de la pamant intr-un dans haotic.Lumina dispare dupa crengile copacului ce acopera cerul...Pamantul moale,invita corpul meu sa se intinda.Cerul intuneca ochii mei...iar frunzele cad moarte pe mine.Undeva parca aud lopata..ce loveste pamantul.